În ciuda faptului că sfârșitul anului trecut școlar nu a fost așa cum eram obișnuiți, am fost pregătiți pentru un nou început de an școlar, văzut și trăit ca o provocare. Bucuria reuniunii a fost ca o gură de aer proaspăt, o speranță că lucrurile se vor îmbunătăți. Toți cantemiriștii s-au bucurat de fiecare moment petrecut în cetatea Cantemirului și s-au conformat unor noi reguli în domeniul sanitar și în domeniul învățatului.
Cei mai puțin norocoși au fost„ bobocii” care nu au avut ocazia să se bucure de libertatea cunoașterii elevului cantemirist. Aceștia au avut parte de un ceremonial simplu, dar plin de entuziasm, prin care noi, elevii mai mari, le-am predat o bucățică din experiența noastră prin simbolul liceului, șoimul cantemirist.
Atât pentru ei, cât și pentru noi acele clipe au fost diferite prin faptul că distanțarea fizică a reprezentat un impediment, dar tot se putea citi pe chipul lor bucuria, entuziasmul cu care rosteau jurământul, și mândria de a sta în fața noastră, a fraților și surorilor de jurământ, de a face un mic pas spre un nou început.
Momentul în care am fost anunțați că plecăm acasă a tensionat întreg liceul, toți sperând că ne vom revedea cât de curând. Din păcate încă suntem acasă, obișnuindu-ne cu învățământul în modul online, dar bucuroși că ne aflăm alături de familiile noastre. În fiecare dimineață, când mă îmbrac în uniformă, parcă îmi văd colegii somnoroși, aud tocurile doamnei profesoare și vreau să mă așez în banca mea, dar tot ce am este biroul de acasă, colegii de cealaltă parte a platformei și profesorul care se dă peste cap să ne aducă în față o nouă lecție cât mai interactivă și de fiecare dată un strop de speranță și credință că totul va fi bine.
Elev sergent Miruna Găinușă
